Cat de ecologic este curriculum-ul european?

Analiza comparativa cuprinzand cinci modele de curriculum pentru ciclul primar

Rezumat

In vederea posibilitatii de a implementa GREEN HERO in tari europene , tinand cont de curriculum-ul national,am realizat o analiza a curriculum-ului pentru ciclul primar in cinci tari europene diferite ( Germania, Italia, romania, Spania si Marea Britanie). In acest scop, am dezvoltat un chestionar pentru partenerii nostri pentru a afla care sunt diferentele dar si asemanarile din curriculum-ul fiecarei tari privind principiile generale , domeniile si scopul invatarii.Partenerii ne-au trimis versiuni in engleza sau traduceri personale  referitoare la curriculum-ul de interes pentru proiect.Noi am elaborat o schema analitica, si bazandu-ne pe aceasta schema, am repartizat pe categorii rezultatele analizei noastre curriculare.

Ne-am focalizat atentia , in special, pe domeniile: gunoi, energie, si apa, conform conceptului initial al proiectului . Sunt aceste domenii integrate in  curriculum-ul  pentru ciclul primar? Cum sunt abordate? Programa include competente ca gandirea critica , interdisciplinara, luarea deciziilor si punerea in practica?

Metodologie, metode, cercetare ,instrumente sau surse folosite

Programa serveste va instrument de baza pentru planificarea lectiei. Deci, continutul programei influenteaza ceea ce invata elevii. Pentru a afla care anume continut de predare poate fi folosit in fiecare tara, este primordial sa analizam mai multe programe si sa le comparam intre ele.

In studiul nostru, am identificat potentialul ,, verde" al programelor.Programele  scolare permit introducerea cursurilor pentru educatie ecologica si sustenabilitate?mai mult, ne intereseaza cum sistemul de invatamant este structurat in general , deoarece asemenea reglementari institutionale afecteaza durata si natura masurilor educationale care se impun.

Pentru studiul nostru comparativ, am folosit programele scolare pentru ciclul primar din Marea Britanie, Italia, Spania ( Insulele Canare) , Romania si  Germania (Rhineland-Palatinate). Programele scolare au fost traduse in engleza si comparate tinand cont de:

-structura programei scolare, principii structurale

-domenii relevante referitoare la educatia pentru dezvoltarea sustenabilitatii (EDS)

-ideile principale ale programei scolare pentru EDS

-nivelul taxonomic  al competentelor legate de EDS mentionate in programa scolara

-programe speciale pentru a incuraja educatia ecologica la nivel de ciclu primar

Am folosit tehnicile de analiza a textului pe care le-a elaborat Mayring in metoda lui de analiza calitativa a continutului. (Mayring 2010)

Concluzii si rezultate

In studiul nostru comparativ, am descoperit o gama larga si variata de probleme legate de sustenabilitate. In general , elevii  intalnesc probleme legate de mediu in programa scolara, dar frecventa , precum si componenta in EDS difera, de la caz la caz.

Folosirea responsabila a apei , de exemplu, este de o importanta majora in programa scolara din Insulele Canare , in timp ce in celelalte tari de-abia este mentionata sau nu apare deloc, cum este cazul programelor scolare din Italia si Romania.Este de notat faptul ca programa scolara din Romania sugereaza profesorilor sfaturi metodologice , cum sa predea continuturile legate de mediu ( de exemplu, energia , clasa a III-a , stiinte, p.5: prezentare de film,slide-uri pentru a descrie cum apa care cade este folosita pentru a produce electricitate), in timp ce in Italia si Germania (Rhineland-Palatinate) aceste subiecte sunt formulate mult mai general(e.g. Rhineland-Palatinate: p. 20: se doreste o relatie bazata pe restect fata de natura:intalneste energia naturii[ centala eoliana].In Anglia si Spania aceste aspecte nu sunt explicit mentionate.

Analiza curriculara a aratat ca educatia ecologica si educatia pentru dezvoltatrea sustenabilitatii sunt reprezentate in toate programele selectate , dar in mod diferit.Aceste diferente cantitative, dar si calitative arata preocuparea institutionala in ceea ce priveste educatie ecologica si sustenabilitatea a tarilor  si deci elevii din Uniunea Europeana invata despre sustenabilitate in mod diferit.

Pentru proiectul ,, Green Hero" este important sa tinem cont de aceste rezultate ale analizei curicculare.Capitolele 5 si 6 din analiza ilustreaza punctele de discutie importante ale proiectului ,, Green Hero"-gunoiul, apa , energia - ele nefiind mentionate la fel in fiecare programa scolara.dar , ar fi o concluzie gresita sa spunem ca in aceste tari europene, programul nu ar putea fi implementat in clase.toate programele analizate accentueaza importanta educatiei sustenabilitatii , dar pe alocuri formularile raman generale.. Acestea chestiuni generale pot, de asemenea, sa fie mijloace de legatura care sa justifice folosirea programului ,, Green Hero"in scolile primare.

Un alt aspect care nu a fost subiectul acestei analize, dar care este necesar sa fie mentionat, este obtinerea de competente in IT. Deoarece Green Hero este o platforma e-learning, poate de asemenea sa fie inclus in programa de la informatica , justificand din nou utilitatea programului nostru.Toate programele scolare accentueaza importanta  calculatorului si a internetului in viata de zi cu zi pentru elevii de scoala primara, dar nu la fel ca in Anglia unde exista o materie in plus numita ,, calculatoare".Pana in 2014 se numeste IT si contine chestiuni importante legate se folosirea instrumentelor e-learning ca ,, Green Hero", de exemplu, ,, Schimbul de informatii".

Din analiza noasta, putem concluziona ca sunt oportunitati mari pentru proiectul ,, Green Hero"de a implementa platforma e-learning la ore , conform programei scolare.

 Referinte:

Programa:

Marea Britanie

Departamentul pentru educatie si munca; Autoritatea pentru calificare si curriculum(1999): Curriculum national. Manual pentru profesorii de ciclu primar din Anglia. Stagiul 1 si 2

Departamentul pentru educatie:Curriculum national pentru ciclul primar pana in 2014

a)http://www.education.gov.uk/schools/teachingandlearning/curriculum/primary

(revazuta in 20 februarie 2013).

a)      Geografie (28.11.2011) http://www.education.gov.uk/schools/teachingandlearning/curriculum/primary/b00199002/geography

(revazuta in 20 februarie 2013).

b)      Stiinte (25.11.2011): http://www.education.gov.uk/schools/teachingandlearning/curriculum/primary/b00199179/science- (revazuta in 20 februrevazuta in 20 februariearie 2013).

c)      PSHE (25.11.2011), optional: http://www.education.gov.uk/schools/teachingandlearning/curriculum/primary/b00199209/pshe (revazuta in 20 februarie 2013).

d)     IT, (25.11.2011), optional: http://www.education.gov.uk/schools/teachingandlearning/curriculum/primary/b00199028/ict/ks2

Documente:

l  Departamentul pentru  educatie, (2011)structura programei nationale. Un raport al  comisiei de experti pentru curriculum national. Londra: Departamentul pentru educatie

• Departamentul pentru  educatie(2013a): geografie, programa de studiu pentru stagiile 1-3
• Departamentul pentru  educatie(2013b):istorie, programa de studiu pentru stagiile 1-3
• Departamentul pentru  educatie(2013c):stiinte,programa de studiu pentru stagiile 1-2
• Departamentul pentru  educatie(2013d):design si tehnologie,,programa de studiu pentru stagiile 1-3
• Departamentul pentru  educatie(2013e): curriculum national in Anglia. Structura documentelor care sunt consultate
• Departamentul pentru  educatie(2013f):2014 Curriculum national-https://www.education.gov.uk/schools/teachingandlearning/curriculum/nationalcurriculum2014 (revazut 20 aprilie 2013).
• Departamentul pentru  educatie(2013g): informatica,programa de studiu pentru stagiile 1-4

Germania

Ministerium für Bildung, Frauen und Jugend (2002): Rahmenplan Grundschule. Allgemeine Grundlegung. Teilrahmenplan Mathematik.

Ministerium für Bildung, Frauen und Jugend (2006): Rahmenplan Grundschule. Teilrahmenplan Sachunterricht.

Italy

Ministerio dell’ Istruzione dell’ Università e della Ricerca (2012): Indicazioni nazionali per il curricolo della scuola dell’infanzia e del primo ciclo d’istruzione.

Romania

Ministerul Educaţiei Şi Cercetării Consiliul Naţional Pentru Curriculum (2003a): Programa Scolara Cunoasterea Mediului. Clasele I – A Ii-A

Ministerul Educaţiei Şi Cercetării Consiliul Naţional Pentru Curriculum (2003b): Programe Scolare Revizuite. Abilitati Practice. Clasele I – A Ii-A

Ministerul Educaţiei Şi Cercetării Consiliul Naţional Pentru Curriculum (2004a): Programe Şcolare Pentru Clasa A Iii-A Ştiinţe Ale Naturii.

Ministerul Educaţiei Şi Cercetării Consiliul Naţional Pentru Curriculum (2004b): Programe Şcolare Pentru Clasa A Iii-A. Educaţie Tehnologică.

Ministerul Educaţiei Şi Cercetării Consiliul Naţional Pentru Curriculum (2005a): Programe Şcolare Pentru Clasa A Iv-A Ştiinţe Ale Naturii.

Ministerul Educaţiei Şi Cercetării Consiliul Naţional Pentru Curriculum (2005b): Programe Şcolare Pentru Clasa A Iv-A. Educaţie Tehnologică.

Spain

Consejería de Educación, Cultura y Deportes (2007): Boletín Oficial de Canarias núm. 112.

Ministerio de Educación, Cultura y Deporte (2006): Disposiciones generales. BOE núm. 106.